sfruntare
/sfrun'ta.re/Etimologie
Din sfrunta.
Definiții
- acțiunea de a sfrunta și rezultatul ei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | sfruntare | sfruntări |
| genitiv-dativ | sfruntării | sfruntărilor |
| articulat | sfruntarea | sfruntările |
Din sfrunta.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | sfruntare | sfruntări |
| genitiv-dativ | sfruntării | sfruntărilor |
| articulat | sfruntarea | sfruntările |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică