sfiiciune
Etimologie
Din a (se) sfii + sufixul -ciune.
Definiții
- caracter, fel de a fi timid, rușinos, sfios; atitudine, comportare lipsită de îndrăzneală; sfială.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | sfiiciune | sfiiciuni |
| genitiv-dativ | sfiiciunii | sfiiciunilor |
| vocativ | sfiiciune | sfiiciunilor |
| articulat | sfiiciunea | sfiiciunile |