sfănțoaică
/sfənˈʦo̯aj.kə/Etimologie
Din sfanț + sufixul -oaică.
Definiții
- (înv.) monedă care valora jumătate de sfanț.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | sfănțoaică | sfănțoaice |
| genitiv-dativ | sfănțoaicei | sfănțoaicelor |
| vocativ | sfănțoaică | sfănțoaicelor |
| articulat | sfănțoaica | sfănțoaicele |