sens

Etimologie

Din franceză sens < latină sensus.

Definiții

1. înțeles (al unui cuvânt, al unei expresii, al unei forme sau al unei construcții gramaticale); semnificație.
2. (în semiotică) înțelesul unui semn.
3. conținut noțional sau logic.
4. temei rațional; logică, rost, rațiune, noimă.
5. rost, scop, menire.
6. direcție, orientare.
7. (mat., fiz.) fiecare dintre cele două posibilități de succesiune a elementelor unui ansamblu continuu ordonat cu o singură dimensiune.

Exemple

• Îmi spui cuvinte fără sens.
• Sensul vieții.

Declinare