senior
/se.ni'or/Etimologie
Din latină senior.
Definiții
- (în evul mediu, în apusul europei) stăpân al unui domeniu asupra căruia își exercită și unele atribute ale puterii de stat; (p.ext.) nobil.
- sportiv care a depășit vârsta juniorilor, vârstă care variază de la sport la sport, de obicei peste 18 ani.
- persoană mai în vârstă, mai bătrână.
- (pe lângă un nume propriu de persoană, în opoziție cu junior) tatăl (considerat în raport cu fiul).
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | senior | — |
| genitiv-dativ | seniorului | — |
| vocativ | seniorule | — |
| articulat | seniorul | — |