semnatar
/sem.na'tar/Etimologie
Din franceză signataire (după semna).
Definiții
- persoană care semnează (în virtutea unei împuterniciri) un act, un tratat, o convenție, o scrisoare etc.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | semnatar | semnatari |
| genitiv-dativ | semnatarului | semnatarilor |
| vocativ | semnatarule | semnatarilor |
| articulat | semnatarul | semnatarii |