← înapoi la căutare

semnala

/sem.na'la/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din franceză signaler (după semnal).

Definiții

  1. (v.tranz.) a aduce ceva la cunoștință prin semne sau printr-un semnal de avertizare, a atrage atenția cuiva asupra unui lucru, a avertiza; a scoate în evidență, a releva, a menționa.

Exemple

  • Să semnalăm următoarele însușiri...
  • Tabel care semnalează învingătorii în concurs.

Declinare

CazSingularPlural
verbsemnalasemnalau

Sinonime: arăta, desemna, indica, menționa, nota, observa, preciza, releva, remarca, reține, semnaliza, specifica, (înv.) specializa, sublinia

semnal

/sem'nal/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din franceză signal (după semn).

Definiții

  1. semn convențional (sonor sau vizual) sau grup de astfel de semne, folosite pentru a transmite la distanță o înștiințare, o informație, un avertisment, o comandă etc.
  2. sunet convențional de recunoaștere a diferitelor posturi de radio sau a diferitelor emisiuni ale unui post de radio.
  3. sunet de corn sau împușcătură prin care se anunță începerea sau încetarea bătăii la vânătoare.
  4. rarfluier mic de metal cu care se dau semnale; semnal dat cu acest fluier.
  5. (fig.) tot ceea ce anunță sau determină începerea unei acțiuni ori îi servește ca impuls.
  6. (psih.) indiciu al unui fenomen sau al unui obiect din mediul înconjurător care, prin intermediul scoarței cerebrale, determină organismul să reacționeze într-un anumit fel.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativsemnalsemnale
genitiv-dativsemnaluluisemnalelor
vocativsemnalulesemnalelor
articulatsemnalulsemnalele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică