semăna

Etimologie

Din latină seminare.

Definiții

1. (v.tranz.) a pune sau a arunca sămânța în pământul pregătit în prealabil, pentru a o face să încolțească și să răsară; a însămânța.
2. (v.tranz.) (înv.) a vârî în pământ, a îngropa.
3. (v.tranz.) (pop.) a arunca boabe de grâu, bomboane, stafide etc. în direcția unei persoane de Anul nou sau la nuntă, însoțind gestul și de o urare.
4. (v.tranz.) a pune din loc în loc; a presăra, a împrăștia, a risipi.
5. (v.tranz.) (fig.) a răspândi, a propaga idei, cunoștințe, vrajbă etc.
6. (v.intranz.) a avea trăsături, calități, defecte comune cu altcineva sau cu altceva; a se asemui, a se asemăna.
7. (v.intranz.) a părea, a arăta, a face impresia de...
8. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru semăna.

Declinare

Etimologie

Din semănat.

Definiții

1. forma de masculin plural pentru semănat.

Etimologie

Din semăna.

Definiții

1. forma de persoana a II-a plural la prezent pentru semăna.
2. forma de persoana a II-a plural la conjunctiv prezent pentru semăna.
3. forma de persoana a II-a plural la imperfect pentru semăna.
4. forma de persoana a II-a plural la imperativ pentru semăna.