verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din franceză segmenter.
Definiții
- (v.tranz.) a împărți, a tăia în segmente.
- (v.refl.) (despre organe, organisme) a se fracționa în segmente.
Exemple
- A segmenta o frază în propoziții.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | segmenta | segmentau |
Sinonime: diviza, fragmenta, împărți
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Etimologie
Din franceză segment < latină segmentum.
Definiții
- porțiune dintr-o figură, limitată cel puțin într-o parte de marginile ei.
- porțiune definită dintr-un întreg, nedetașată de acesta.
- fiecare dintre inelele (sau părțile) care alcătuiesc corpul unor viețuitoare.
- garnitură metalică a unui piston, care servește la etanșarea spațiului liber dintre acesta și cilindrul în interiorul căruia se deplasează, sau la răzuirea uleiului de pe pereții interiori ai cilindrului.
Exemple
- Segment din coloana vertebrală.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | segment | segmente |
| genitiv-dativ | segmentului | segmentelor |
| vocativ | segmentule | segmentelor |
| articulat | segmentul | segmentele |