seduce
/seˈdu.ʧe/Etimologie
Din latină sēdūcere. Confer franceză séduire.
Definiții
- (v.tranz.) a incita, a captiva, a subjuga, a cuceri prin farmecul vorbelor, prin purtare etc.
- (despre bărbați) a abuza de buna-credință a unei femei, ademenind-o și determinând-o să întrețină relații sexuale, cu promisiuni înșelătoare; a ademeni; a înșela, a amăgi.
- forma de persoana a III-a singular la prezent pentru seduce.
- forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru seduce.
Exemple
- O seduce și apoi o părăsește.
- A sedus o fată.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | seducea | seduceau |
Sinonime: 1: ademeni, încânta, tenta, momi, 2: corupe, perverti, 2: sedu
Antonime: dezgusta, șoca