seaborgiu
/si'bor.ʤju/Etimologie
Din franceză seaborgium.
Definiții
- (chim.) element chimic, transuranic, radioactiv, cu numărul atomic 106 și simbolul Sg.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | seaborgiu | — |
| genitiv-dativ | seaborgiului | — |
| vocativ | seaborgiule | — |
| articulat | seaborgiul | — |