scăfârlie
/skə.fɨr'li.e/Etimologie
Din scafă.
Definiții
- (pop. și fam.) țeasta capului; craniu.
- cap.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | scăfârlie | scăfârlii |
| genitiv-dativ | scăfârliei | scăfârliilor |
| vocativ | scăfârlie | scăfârliilor |
| articulat | scăfârlia | scăfârliile |