scânceală
/skɨn'ʧe̯a.lə/Etimologie
Din a (se) scânci + sufixul -eală.
Definiții
- faptul de a (se) scânci; scâncit; (p.ext.) scâncet.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | scânceală | scânceli |
| genitiv-dativ | scâncelii | scâncelilor |
| vocativ | scânceală | scâncelilor |
| articulat | scânceala | scâncelile |