← înapoi la căutare

scurta

/skurˈta/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din latină excurtare.

Definiții

  1. (v.tranz.) a micșora lungimea sau înălțimea unui obiect, a reduce din lungime sau din înălțime, a face mai scurt.
  2. (v.tranz.) (înv.) a omorî, a executa (prin tăierea capului).
  3. (v.tranz.) a alege și a parcurge distanța cea mai scurtă între două puncte; a evita ocolurile, a merge direct.
  4. (v.tranz. și refl.) a face să dureze (sau să pară că durează) ori a dura mai puțin.
  5. (v.intranz. și tranz.) a vorbi concis.
  6. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru scurta.

Declinare

CazSingularPlural
verbscurtascurtau

scurtați

/skurˈtaʦʲ/
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid

Etimologie

Din scurtat.

Definiții

  1. forma de masculin plural pentru scurtat.

scurtați

/skurˈtaʦʲ/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din scurta.

Definiții

  1. forma de persoana a II-a plural la prezent pentru scurta.
  2. forma de persoana a II-a plural la conjunctiv prezent pentru scurta.
  3. forma de persoana a II-a plural la imperfect pentru scurta.
  4. forma de persoana a II-a plural la imperativ pentru scurta.

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică