scursoare
/skur'so̯a.re/Etimologie
Din a scurge + sufixul -oare.
Definiții
- lichid (murdar) care se scurge dintr-un loc.
- (pop.) scurgere.
- rarfaptul de a se scurge; (concr.), loc de scurgere.
- albie a unei ape curgătoare.
- epitet pentru un om de nimic, decăzut; lepădătură.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | scursoare | scursori |
| genitiv-dativ | scursorii | scursorilor |
| vocativ | scursoare | scursorilor |
| articulat | scursoarea | scursorile |