scufundătură
/sku.fun.dəˈtu.rə/Etimologie
Din a scufunda + sufixul -ătură.
Definiții
- faptul de a (se) scufunda; (concr.) porțiune de teren scufundat; scufundiș.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | scufundătură | scufundături |
| genitiv-dativ | scufundăturii | scufundăturilor |
| vocativ | scufundătură | scufundăturilor |
| articulat | scufundătura | scufundăturile |