← înapoi la căutare

scotoci

/sko.toˈʧi/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Etimologie necunoscută. Probabil creație expresivă, confer cotroci, cotrobăi. Legătura cu slavă *skutiti („a scormoni”) (Cihac, II, 333), sau cu a scoate („a extrage”) (Tiktin) nu este probabilă; trebuie să se pornească mai curând de la cotroci cu s- expresiv, ca în (s)borși, (s)coroji, etc.

Definiții

  1. (v.tranz. intranz. refl.) a (se) căuta, a (se) cerceta cu de-amănuntul peste tot (pentru a găsi ceva); a cotrobăi.
  2. forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru scotoci.

Declinare

CazSingularPlural
verbscotoceascotoceau

scotocit

/sko.toˈʧit/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din verbul a (se) scotoci.

Definiții

  1. faptul de a (se) scotoci.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativscotocitscotocite
genitiv-dativscotocituluiscotocitelor
vocativscotocitulescotocitelor
articulatscotocitulscotocitele

scotocit

/sko.toˈʧit/
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid

Definiții

  1. (despre obiecte sau despre un anumit loc) care a fost căutat cu de-amănuntul, răscolit peste tot (pentru a găsi).

Sinonime: cotrobăit, (rar) scormonit, (reg.) scofelit, scorbelit

scotocit

/sko.toˈʧit/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din scotoci.

Definiții

  1. forma de participiu trecut pentru scotoci.

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică