Etimologie

Din latină *excotere (= excutere).

Definiții

1. (v.tranz.) a lua ceva (afară) dintr-o cantitate mai mare sau din locul unde se află.
2. (v.tranz.) a extrage dintr-un spațiu, dintr-un înveliș etc. pentru a elibera sau a utiliza.
3. (v.tranz.) a elibera dintr-o strânsoare; a degaja.
4. (v.tranz.) a pune la vedere; a da la iveală, a înfățișa, a expune.
5. (v.tranz.) a (-și) da jos de pe sine sau de pe altcineva un obiect de îmbrăcăminte, de podoabă etc.
6. (v.tranz.) a elibera din ham sau din jug un animal de tracțiune.
7. (v.tranz.) a trage afară cu forța; a smulge, a extrage, a extirpa.
8. (v.tranz.) (fig.) a obține, a căpăta (cu greutate).
9. (v.tranz.) a izgoni, a alunga, a da pe cineva afară dintr-un anumit loc.
10. (v.tranz.) a face să iasă în calea sau în întâmpinarea cuiva.
11. (v.tranz.) a îndepărta pe cineva dintr-o funcție, a da afară.
12. (v.tranz.) a elimina dintr-o serie, dintr-o listă, dintr-un șir.
13. (v.tranz.) a face pe cineva să iasă dintr-o anumită stare, a schimba starea cuiva.
14. (v.tranz.) a convoca, a aduna; a mobiliza (pentru o acțiune).
15. (v.tranz.) a conduce pe călători într-un anumit loc; a duce până într-un loc.
16. (v.tranz.) a scăpa, a salva, a ajuta (pe cineva) să iasă dintr-o situație grea.
17. (v.tranz.) a obține un produs din ceva; a extrage, a fabrica.
18. (v.tranz.) a dobândi, a câștiga, a obține.
19. (v.tranz.) a lua înapoi, a recupera.
20. (v.tranz.) a lua, a ridica, a obține (un pachet, un act etc.) dintr-un anumit loc.
21. (v.tranz.) a face ca cineva să parvină, să obțină o situație mai bună; a promova.
22. (v.tranz.) a face o copie, o reproducere; a fotografia.
23. (v.tranz.) a tipări, a edita, a publica.
24. (v.tranz.) a împinge înainte, făcând să iasă în afară, a lăsa să se vadă, a da la iveală.
25. (v.tranz.) a face să emane; a produce.
26. (v.tranz.) a azvârli, a arunca, a trimite.
27. (v.tranz.) a rosti sunete, a pronunța cuvinte; a striga, a țipa.
28. (v.tranz.) a formula, a spune, a zice.
29. (v.tranz.) a născoci, a scorni, a inventa.
30. (v.tranz.) (înv.) a institui.
31. (v.tranz.) (despre păsări) a cloci ouăle și a face să iasă pui.
32. (v.tranz.) (despre plante) a face să răsară, să crească, să se dezvolte.
33. forma de persoana a III-a singular la prezent pentru scoate.
34. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru scoate.

Exemple

• I-a scos o măsea.
• O potecă i-a scos din pădure.
• Meșterul l-a scos calfă.
• A scos o carte.
• Scot capul pe geam.

Declinare

Etimologie

Din scoate.

Definiții

1. forma de persoana a I-a singular la imperfect pentru scoate.
2. forma de persoana a I-a plural la imperfect pentru scoate.