scorțar
/skor'ʦar/Etimologie
Din scoarță + sufixul -ar.
Definiții
- pasăre migratoare insectivoră mică cu gâtul alb, cu spinarea cenușie, cu pântecele galben, cu ciocul drept, tare și ascuțit și cu coada scurtă și retezată (Sitta europaea).
- scorțărel.
- (reg.) covor (țărănesc); scoarță.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | scorțar | scorțari |
| genitiv-dativ | scorțarului | scorțarilor |
| vocativ | scorțarule | scorțarilor |
| articulat | scorțarul | scorțarii |