verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din prefixul s- + verbul a clipi.
Definiții
- (v.intranz.) a luci (cu o lumină vie și tremurătoare sau intermitentă); a scânteia, a străluci.
- (v.intranz.) (despre ochi, privire) a scânteia (din cauza unei emoții), a avea o strălucire deosebită, nefirească.
- forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru sclipi.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | sclipea | sclipeau |
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Etimologie
Din verbul a sclipi.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | sclipit | — |
| genitiv-dativ | sclipitului | — |
| vocativ | sclipitule | — |
| articulat | sclipitul | — |
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid
Definiții
- (înv.) sclipitor.
- (despre privire, ochi) sclipitor.
- (reg.; fig.; despre produse ale spiritului) care este realizat de un om dotat cu o inteligență vie, cu un talent deosebit (și de obicei spontan).
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Definiții
- forma de participiu trecut pentru sclipi.