schevofilax
/ˈske.vo.fi.laks/Etimologie
Din neogreacă σκευοφίλαξ
Definiții
- preot sau călugăr însărcinat cu păstrarea odoarelor bisericești în altar
Exemple
- În mod misterios, schevofilaxul nu mai venea la biserică.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | schevofilax | schelofilacşi |
| genitiv-dativ | schevofilaxului | schevofilacşilor |
| vocativ | schevofilaxule | schevofilacşilor |
| articulat | schevofilaxul | schevofilacşii |