scelerat
/sʧe.le'rat/Etimologie
Din franceză scélérat < latină sceleratus.
Definiții
- (livr.) persoană vinovată de nelegiuiri, de crime sau socotită capabilă să le săvârșească; om mârșav, ticălos, criminal.
- (adjectival)
Exemple
- Om scelerat
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | scelerat | scelerați |
| genitiv-dativ | sceleratului | sceleraților |
| vocativ | sceleratule | sceleraților |
| articulat | sceleratul | scelerații |