scandalagiu
/skan.da.laˈʤiw/Etimologie
Din scandal + sufixul -agiu.
Definiții
- bărbat care obișnuiește să facă scandal, căruia îi place scandalul.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | scandalagiu | scandalagii |
| genitiv-dativ | scandalagiului | scandalagiilor |
| vocativ | scandalagiule | scandalagiilor |
| articulat | scandalagiul | scandalagiii |