← înapoi la căutare

scăpăra

/skə.pəˈra/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Definiții

  1. (v.intranz.) a produce scântei prin lovirea cremenei cu amnarul; (p.gener.) (despre pietre sau corpuri dure) a scoate scântei prin ciocnire.
  2. (v.tranz.) a aprinde un chibrit.
  3. (v.tranz. și intranz.) (despre foc și flăcări) a arunca, a împrăștia scântei.
  4. (v.intranz.) (despre fulgere) a se ivi, a izbucni.
  5. (v.intranz.) (fig.) a apărea, a se ivi deodată, fulgerător.
  6. (v.intranz.) a scânteia, a sclipi.
  7. (v.intranz.) (despre ochi) a arunca priviri vii, scânteietoare.

Declinare

CazSingularPlural
verbscăpărascăpărau

scăpărat

/skə.pə'rat/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din a scăpăra.

Definiții

  1. faptul de a scăpăra.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativscăpăratscăpărate
genitiv-dativscăpăratuluiscăpăratelor
vocativscăpăratulescăpăratelor
articulatscăpăratulscăpăratele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică