scăiuș
/skəˈjuʃ/Etimologie
Din scai + sufixul -uș.
Definiții
- (bot.) (Dipsacus pilosus) plantă erbacee cu tulpina înaltă acoperită de peri și țepi și cu flori alburii sau albe-gălbui dispuse în capitule globuloase și spinoase.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | scăiuș | scăiuși |
| genitiv-dativ | scăiușului | scăiușilor |
| vocativ | scăiușule | scăiușilor |
| articulat | scăiușul | scăiușii |
Sinonime: (bot.) varga-ciobanului, (reg.) scaiul-voinicului, varga-păstorului