scârțăire
/skɨr.ʦə'i.re/Etimologie
Din scârțăi.
Definiții
- acțiunea de a scârțăi și rezultatul ei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | scârțăire | scârțăiri |
| genitiv-dativ | scârțăirii | scârțăirilor |
| articulat | scârțăirea | scârțăirile |
Din scârțăi.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | scârțăire | scârțăiri |
| genitiv-dativ | scârțăirii | scârțăirilor |
| articulat | scârțăirea | scârțăirile |
Din scârțâi.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | scârțâire | scârțâiri |
| genitiv-dativ | scârțâirii | scârțâirilor |
| articulat | scârțâirea | scârțâirile |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică