satisfacție
/sa.tis'fak.ʦi.e/Etimologie
Din franceză satisfaction < latină satisfactio, -onis.
Definiții
- sentiment de mulțumire, de plăcere.
- ceea ce produce mulțumire; motiv, prilej de a fi satisfăcut.
- act prin care cineva repară o ofensă adusă cuiva; act prin care cineva obține sau dă cuiva ceea ce pretinde, dorește sau i se cuvine.
Exemple
- Am cel puțin satisfacția că...
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | satisfacție | satisfacții |
| genitiv-dativ | satisfacției | satisfacțiilor |
| articulat | satisfacția | satisfacțiile |
Sinonime: 1-2: bucurie, mulțumire, (rar) satisfacere, 3: împlinire, îndeplinire, realizare, satisfacere
Antonime: insatisfacție, necaz, nemulțumire