satisface
/sa.tisˈfa.ʧe/Etimologie
Din latină satisfacere.
Definiții
- (v.tranz.) a mulțumi pe cineva îndeplinindu-i o dorință, o necesitate, o exigență.
- (v.tranz.) a fi conform cu anumite norme, criterii, exigențe, dorințe; a se potrivi, a corespunde.
- forma de persoana a III-a singular la prezent pentru satisface.
- rarforma de persoana a II-a singular la imperativ pentru satisface.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | satisfacea | satisfaceau |
Sinonime: 2: satisfă