satara
/sa.ta'ra/Etimologie
Din turcă musadére „confiscare”.
Definiții
- dare excepțională (în afara dărilor obișnuite) percepută în țările românești.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | satara | satarale |
| genitiv-dativ | sataralei | sataralelor |
| vocativ | satara | sataralelor |
| articulat | sataraua | sataralele |