saric
/'sa.rik/Etimologie
Din turcă sarik.
Definiții
- (înv.) văl făcut dintr-o țesătură fină (și adesea împodobit cu pietre prețioase), care se înfășura în jurul fesului, alcătuind împreună turbanul turcesc; (p.gener.) turban.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | saric | saricuri |
| genitiv-dativ | saricului | saricurilor |
| vocativ | saricule | saricurilor |
| articulat | saricul | saricurile |