saragea
Etimologie
Din turcă sarica.
Definiții
- călăreț din vechea cavalerie turcească.
- soldat din cavaleria neregulată a țărilor românești.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | saragea | saragele |
| genitiv-dativ | saragelei | saragelelor |
| vocativ | saragea | saragelelor |
| articulat | sarageaua | saragelele |