santinelă
/san.ti'ne.lə/Etimologie
Din franceză sentinelle.
Definiții
- soldat înarmat care face serviciul de pază a unui post, a unei instituții; (p.gener.) persoană care stă de pază.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | santinelă | santinele |
| genitiv-dativ | santinelei | santinelelor |
| vocativ | santinelă | santinelelor |
| articulat | santinela | santinelele |