Etimologie

Din italiană salutare < latină salutare.

Definiții

1. (v.tranz. și refl. recipr.) a face un gest sau a rosti o formulă uzuală de politețe, de respect, de simpatie etc. la întâlnirea cu cineva sau la despărțire.
2. (v.tranz.) a-și manifesta bucuria, aclamând pe cineva.
3. (v.tranz.) (fig.) a primi cu entuziasm o idee, o acțiune.
4. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru saluta.

Exemple

• L-a salutat la întâlnire.
• Salut hotărârea luată.

Declinare

Sinonime: 1: (reg.) noroci, (prin Maram.) salutări, (înv.) săruta

Etimologie

Din saluta.

Definiții

1. forma de persoana a III-a singular la prezent pentru saluta.
2. forma de persoana a III-a plural la prezent pentru saluta.
3. forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru saluta.
4. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru saluta.