săpa

Etimologie

Din latină sappare.

Definiții

1. (v.tranz.) a lucra, a fărâmița cu sapa (sau cu cazmaua) pământul (pentru a însămânța, a prăși etc.).
2. (v.tranz.) a face cu sapa (sau cu alt instrument) o adâncitură, o groapă, un șanț în pământ.
3. (v.tranz.) a scoate cu sapa ceva din pământ.
4. (v.tranz.) a scobi, a tăia în piatră sau în lemn pentru a da materialului o anumită formă sau pentru a grava.
5. (v.tranz. și refl.) (fig.) a lăsa sau a rămâne o urmă adâncă; a (se) întipări, a (se) imprima.
6. (v.tranz.) (despre ape, ploi și alte elemente ale naturii) a roade, a mânca, a măcina (surpând); a ruina, a dărâma, a nimici.
7. (v.tranz. refl. recipr.) (fig.) a unelti împotriva cuiva sau unul împotriva altuia, a încerca să (-și) facă rău.
8. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru săpa.

Declinare

Etimologie

Din verbul a săpa.

Definiții

1. acțiunea de a (se) săpa; săpare, săpătură.
2. (reg.) prașilă.
3. vremea, timpul când se efectuează munca prășitului.

Declinare

Definiții

1. (despre sol) tăiat și fărâmițat, afânat, scobit cu sapa, cu altă unealtă similară sau cu mașina agricolă specială, în vederea efectuării unor lucrări agricole.
2. (spec.) prășit.
3. (despre obiecte, substanțe etc. îngropate, formate etc. în pământ) degajat din pământ, dezgropat prin fărâmițarea și dislocarea pământului cu sapa sau alt instrument ori cu mașini speciale.
4. (despre pământ, roci etc.) scos din locul în care se află (prin sfărâmare, dislocare etc.) cu ajutorul sapei, al altor instrumente ori cu mașini, pentru a forma gropi, șanțuri, excavații, fundații etc.
5. (p.ext.; despre gropi, șanțuri, excavații etc.) executat prin dislocarea unui volum de pământ cu ajutorul sapei, al altor instrumente ori cu mașini speciale etc.
6. (despre soluri, terenuri etc.) erodat.
7. (despre suprafața unor materiale dure) prelucrat prin cioplire, tăiere, scobire, batere etc. pentru a obține un obiect finit (utilitar sau de artă).
8. (p.ext.; despre inscripții, ornamente, reprezentări, obiecte etc.) executat dintr-un material dur prin cioplire, scobire, batere etc.
9. (reg.; despre ouăle de Paști) încondeiat.
10. (despre locuri, drumuri etc.) în care s-a format o adâncitură, un făgaș, în care a rămas o urmă.
11. (înv. și reg.; p.ext.; despre drumuri, terenuri) plin de gropi, accidentat.

Sinonime: 3: dezgropat

Etimologie

Din săpa.

Definiții

1. forma de participiu trecut pentru săpa.