sălta
/səlˈta/Etimologie
Din latină saltare.
Definiții
- (v.intranz. și refl.) (despre ființe) a face un salt (sau salturi repetate); a sări.
- (v.intranz. și refl.) a se ridica (puțin) de la pământ, a se înălța în picioare pentru a se urca undeva.
- (v.intranz.) (despre lucruri) a se mișca (repetat) de jos în sus sub impulsul unei forțe din afară.
- (v.intranz.) (despre ape, valuri) a fi agitat, a se învolbura; a clocoti.
- (despre ființe și despre lucruri) a se mișca, a se deplasa în salturi.
- (despre oameni) a merge sprinten.
- rara dansa.
- (v.intranz.) a trece peste ceva printr-un salt.
- (v.intranz.) a sări, a țâșni de undeva; a se ivi, a răsări (pe neașteptate și sărind).
- (v.intranz.) a se ridica în înălțime, a se înălța în văzduh.
- (v.tranz.) a mișca, a deplasa din loc ridicând (ușor) în sus.
- (v.tranz. refl. intranz.) (fig.) a (-și) îmbunătăți situația materială, socială.
- (v.refl.) (fig.) (despre copii și plante) a crește în înălțime, a se înălța.
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru sălta.
Exemple
- Izvoare saltă de sub piatră.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | sălta | săltau |