săculteț
/sə.kul'teʦ/Etimologie
Din sac + sufixul -ulteț.
Definiții
- (reg.) săculeț.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | săculteț | săcultețe |
| genitiv-dativ | săcultețului | săcultețelor |
| vocativ | săcultețule | săcultețelor |
| articulat | săcultețul | săcultețele |