substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin
Etimologie
Din bulgară размирицa (razmirica), sârbocroată razmirica.
Definiții
- (pop.) răscoală, răzvrătire.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | răzmeriță | răzmerițe |
| genitiv-dativ | răzmeriței | răzmerițelor |
| vocativ | răzmeriță | răzmerițelor |
| articulat | răzmerița | răzmerițele |
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Confer răzmeriță.
Definiții
- (v.tranz.) (rar) a alunga, a îndepărta.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | răzmerea | răzmereau |