răzbuna
/rəz.bu'na/Etimologie
Din răz- + bun.
Definiții
- (v.refl. intranz.) a-și face singur dreptate, pedepsind pe cel de la care a suferit un rău, o nedreptate.
- (v.refl. intranz.) a-și vărsa focul, mânia, necazul pe cineva.
- (v.tranz.) a da satisfacție cuiva care nu este în măsură să-și facă singur dreptate, pedepsind în numele lui pe cel de la care a suferit un rău.
- (v.tranz.) a răscumpăra.
- (v.refl.) (pop.) (la pers. 3) a se face vreme bună, a se lumina, a se însenina.
- (v.refl.) (despre nori) a se împrăștia.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | răzbuna | răzbunau |