răufăcătoare
/rəw.fə.kə'to̯a.re/Etimologie
Din răufăcător.
Definiții
- persoană care face sau aduce (mult) rău altora, care contravine legilor morale și sociale; făcătoare de rele.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | răufăcătoare | răufăcătoare |
| genitiv-dativ | răufăcătoarei | răufăcătoarelor |
| vocativ | răufăcătoareo | răufăcătoarelor |
| articulat | răufăcătoarea | răufăcătoarele |