← înapoi la căutare

răscroitură

/rəs.kro.i'tu.rə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din a răscroi + sufixul -tură.

Definiții

  1. răscroială.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativrăscroiturărăscroituri
genitiv-dativrăscroituriirăscroiturilor
vocativrăscroiturărăscroiturilor
articulatrăscroiturarăscroiturile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică