răpitoare
/rə.pi'to̯a.re/Etimologie
Din răpitor.
Definiții
- numele a două ordine de păsări de pradă (de zi sau de noapte), bune zburătoare, cu cioc gros, arcuit și încovoiat și cu picioare terminate cu gheare ascuțite și întoarse; (și la sg.) pasăre care face parte din unul dintre aceste ordine.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | răpitoare | răpitoare |
| genitiv-dativ | răpitoarei | răpitoarelor |
| vocativ | răpitoareo | răpitoarelor |
| articulat | răpitoarea | răpitoarele |