răpciune

Etimologie

Origine îndoielnică. Se consideră reprezentant al latină raptiōnem „șterpeleală” interpretat drept „culesul viei” (Pușcariu 1433; Tiktin); din latină *rapatiōnem < rapa, cu sensul de „recoltă de ridichi” (Drăganu, St. rum., 1-6; REW 7074a). Toate aceste explicații sunt forțate. Pușcariu, Lat. ti, 12, s-a gândit la o creație artificială a latiniștilor, soluție și mai puțin probabilă. Prezența sufixului -ciune nu este o probă suficientă că acest cuvânt este moștenit, fiindcă acest sufix se poate atașa și la elemente slave (confer slăbiciune).

Definiții

1. (defectiv de plural) (pop.) a noua lună a anului.

Declinare

Sinonime: septembrie