răcăduire
/rə.kə.du'i.re/Etimologie
Din răcădui.
Definiții
- acțiunea de a răcădui și rezultatul ei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | răcăduire | răcăduiri |
| genitiv-dativ | răcăduirii | răcăduirilor |
| articulat | răcăduirea | răcăduirile |
Din răcădui.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | răcăduire | răcăduiri |
| genitiv-dativ | răcăduirii | răcăduirilor |
| articulat | răcăduirea | răcăduirile |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică