răchitan
/rə.ki'tan/Etimologie
Din răchită + sufixul -an.
Definiții
- (bot.) numele a două plante cu flori roșii-purpurii așezate la vârful tulpinilor și al ramurilor, la una în spice mari și dese (Lythrum salicaria), la cealaltă în spice lungi și subțiri (Lythrum virgatum).
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | răchitan | răchitani |
| genitiv-dativ | răchitanului | răchitanilor |
| vocativ | răchitanule | răchitanilor |
| articulat | răchitanul | răchitanii |
Sinonime: Lythrum salicaria: (bot.) (reg.) brăileancă, călbășoară, gălbejoără, lemnuș, lemnușcă, zburătoare, florile-zânelor (pl.)