rutinar
/ru.ti'nar/Etimologie
Din rutină + sufixul -ar. Confer franceză routinier.
Definiții
- care lucrează numai prin rutină; rutinier.
- rarșablonizat.
Din rutină + sufixul -ar. Confer franceză routinier.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | rutinar | rutinari |
| genitiv-dativ | rutinarului | rutinarilor |
| vocativ | rutinarule | rutinarilor |
| articulat | rutinarul | rutinarii |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică