rumoare
/ru'mo̯a.re/Etimologie
Din franceză rumeur < latină rumor, rumoris.
Definiții
- zgomot confuz de voci care se aud în același timp (exprimând protest, uimire etc.); (p.gener.) zgomot confuz.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | rumoare | rumori |
| genitiv-dativ | rumorii | rumorilor |
| vocativ | rumoare | rumorilor |
| articulat | rumoarea | rumorile |