rumegătură
/ru.me.gə'tu.rə/Etimologie
Din a rumega + sufixul -ătură.
Definiții
- ceea ce a fost rumegat, hrană rumegată.
- rumeguș.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | rumegătură | rumegături |
| genitiv-dativ | rumegăturii | rumegăturilor |
| vocativ | rumegătură | rumegăturilor |
| articulat | rumegătura | rumegăturile |