rumegătoare
/ru.me.gəˈto̯a.re/Etimologie
Din rumegător.
Definiții
- (zool.) (la pl.) subordin de mamifere având conformația dinților și stomacul (compus din mai multe camere) adaptate pentru rumegare; (și la sg.) animal care face parte din acest subordin.
- forma de plural nearticulat pentru rumegător.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | rumegătoare | rumegătoare |
| genitiv-dativ | rumegătoarei | rumegătoarelor |
| vocativ | rumegătoareo | rumegătoarelor |
| articulat | rumegătoarea | rumegătoarele |