verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din latină ruinare. Confer franceză ruiner.
Definiții
- (v.refl. și tranz.) a (se) preface în ruină, a (se) dărăpăna, a (se) degrada.
- (fig.) a-și pierde sau a face pe cineva să-și piardă averea, a sărăci sau a face să sărăcească; a (se) distruge.
- a(-și) distruge sănătatea.
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru ruina.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | ruina | ruinau |
Sinonime: 1: (se) dărăpăna, (se) degrada, (se) măcina, (se) părăgini, (se) strica, (reg. și fam.) (se) părădui, (Transilv.) (se) dorovăi, 2, 3: sărăci
Antonime: (se) îmbogăți, (se) înavuți
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid
Definiții
- forma de masculin plural pentru ruinat.
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Definiții
- forma de persoana a II-a plural la prezent pentru ruina.
- forma de persoana a II-a plural la conjunctiv prezent pentru ruina.
- forma de persoana a II-a plural la imperfect pentru ruina.
- forma de persoana a II-a plural la imperativ pentru ruina.