rugini
/ru.ʤiˈni/Etimologie
Din rugină.
Definiții
- (v.intranz.) a se acoperi cu rugină, a se umple de rugină, a prinde rugină.
- (v.intranz.) (fig.) (despre frunze, plante etc.) a căpăta o culoare galben-roșiatică asemănătoare cu a ruginii.
- (v.refl.) (fig.) a deveni perimat, depășit, a se învechi, a nu mai fi actual.
- forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru rugini.
Exemple
- Umezeala ruginește metalele.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | ruginea | rugineau |
Sinonime: 1: oxida, 3: se perima